Modul în care sunt evaluați inspectorii ANAF influențează, indirect dar semnificativ, modul în care se desfășoară controalele fiscale la firme. O lege nouă, care introduce evaluarea anuală pe bază de indicatori de performanță pentru personalul ANAF și Vamă, intră în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și schimbă, practic, motivația instituțională din spatele verificărilor. Pentru un antreprenor, întrebarea relevantă nu mai e doar "respect legea?", ci "cum arată o instituție ai cărei angajați sunt recompensați financiar pentru rezultatele controalelor?".
 
🔹 Ce prevede noua lege
Legea introduce un sistem de evaluare anuală a angajaților ANAF și Vamă, structurat pe trei niveluri de performanță, în funcție de rolul ocupat. Nivelul cu bonusul cel mai mare - până la trei salarii de bază anual - vizează activitățile de gestionare a riscului fiscal, antifraudă și executare silită. Un nivel intermediar, cu bonus de până la două salarii, acoperă inspecția fiscală și activitatea juridică. Restul pozițiilor se încadrează într-un al treilea nivel, cu bonus de până la un salariu de bază.
 
Pentru a primi bonusul, angajații trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții: activitate desfășurată pe parcursul întregului an evaluat, contribuție la atingerea indicatorilor cheie de performanță stabiliți instituțional, calificativ anual "bine" sau "foarte bine" și respectarea standardelor de integritate. Bonusurile nu sunt un drept automat, ci depind explicit de rezultate, iar suma totală a recompenselor nu poate depăși 12% din fondul de salarii de bază aprobat prin bugetul instituției.
 
⚠️ Reversul monedei există și el: un inspector care primește un calificativ "satisfăcător" își vede drepturile salariale reduse cu 10% până la următoarea evaluare anuală - o presiune structurală suplimentară pentru a produce rezultate măsurabile.
 
🔹 Ce ar putea rezulta dintr-o astfel de schimbare
 
🔹 Efecte așteptate ale noului sistem de evaluare asupra modului în care se desfășoară controalele:
  • controale orientate mai clar spre rezultate măsurabile, nu doar spre verificări de rutină;
  • prioritizarea domeniilor sau tipurilor de neconformitate cu impact fiscal mai mare pentru bugetul de stat;
  • o abordare mai puțin întâmplătoare și mai bazată pe date în alegerea firmelor supuse controlului;
  • posibilă creștere a frecvenței controalelor în sectoare identificate ca având rate mari de neconformitate.
Legea prevede explicit și o limită: indicatorii de performanță nu pot fi construiți în așa fel încât să conducă la comportamente abuzive, controale nejustificate sau efecte disproporționate asupra contribuabililor. Rămâne de văzut, în practică, cât de eficient funcționează această limitare, mai ales în primii ani de aplicare a sistemului.
 
🔹 Ce înseamnă asta, practic, pentru un antreprenor
O instituție ai cărei angajați sunt evaluați și recompensați în funcție de rezultatele controalelor tinde, structural, să devină mai riguroasă și mai orientată spre identificarea eficientă a neconformităților - nu mai permisivă sau mai puțin atentă la detalii. Practic, motivația financiară directă a inspectorului se aliniază acum cu obiectivul instituțional de colectare, ceea ce schimbă dinamica oricărei verificări, chiar dacă procedurile legale rămân formal aceleași.
 
⚠️ O instituție evaluată pe rezultate tinde să fie mai riguroasă, nu mai permisivă. Firmele care se bazează pe ideea că "nu au fost niciodată controlate" ar trebui să reevalueze această presupunere, mai ales din 2027 încolo, când noul sistem devine funcțional și indicatorii de performanță încep să influențeze real prioritizarea controalelor.
 
🔹 Zonele fiscale unde crește probabil atenția
Pe baza logicii sistemului - recompensarea rezultatelor măsurabile și prioritizarea impactului bugetar - este rezonabil ca următoarele zone să atragă mai multă atenție în perioada următoare: tranzacțiile intra-grup și prețurile de transfer, unde ajustările pot genera sume mari de recuperat; diurnele și beneficiile acordate angajaților fără documentație completă; discrepanțele semnalate prin notificările de conformare RO e-TVA; și sectoarele cu istoric cunoscut de neconformitate, precum comerțul cu numerar sau construcțiile.
 
✅ Firmele care își mențin documentația completă și actualizată în aceste zone reduc semnificativ expunerea, indiferent cât de riguroasă devine activitatea de control.
 
🔹 Cum te pregătești pentru o ANAF mai orientată spre rezultate
  1. Tratează conformitatea fiscală ca proces continuu, cu verificări interne periodice, nu ca reacție ocazională la un control anunțat.
  2. Actualizează documentația pentru zonele cu risc cunoscut - prețuri de transfer, diurne, beneficii extra-salariale - înainte, nu după un control.
  3. Răspunde complet și la timp la orice notificare oficială primită de la ANAF, inclusiv notificările de conformare RO e-TVA.
  4. Programează o evaluare periodică a nivelului de conformitate al firmei, realizată de cineva din afara echipei interne, care poate identifica puncte oarbe.
  5. Documentează intern deciziile fiscale cu impact potențial mare, astfel încât să poți justifica rapid orice poziție luată, la o eventuală verificare.
💡 Recomandare: tratează conformitatea fiscală ca pe un proces continuu de verificare internă, nu ca pe o reacție ocazională la un control eventual - context în care o evaluare preventivă a situației firmei tale poate face diferența între o verificare de rutină și una cu consecințe financiare serioase.
 
Vrei o evaluare a nivelului de conformitate al firmei tale, înainte ca noul sistem ANAF să devină funcțional?
📞 (+40) 749 097 969 | 📧 contact@financess.ro